Denumire: ROSCI0234 Stânca Ștefănești
Suprafata sitului: 1 ha.
Localizare geografică: situl este situat în capătul dealului Punari, la aproximativ un km de satul Stânca, comuna Ștefănești, județul Botoșani (coordonate:47°47′29″N 27°11′57″E)
Relief: Situl se află pe o stâncă asemănătoare cu un „pinten”, cu o înalţime maximă de 101 m, cunoscută sub numele de „Casa Doamnei”, constituită din calcare recifale sarmatice, cu depozite parțiale de luturi loessoide cuaternare.
Descrierea generală a vegetaţiei: în sit este prezent ecosistemul terestru. Acesta este reprezentat de o vegetație de stâncării cu specii continental- sud -estice (cont.+pont.+medit.-pont.+submedit.+balcano-dacice) care împreună cu speciile europene și eurasiatice dau un caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni. Fitocenozele sunt pioniere, xerofile, caracterizate de specii calcifile precum Asplenium trichomanes, Sempervivum rutenicum, Poa nemoralis. Unele specii din fitocenoze aparțin clasei Festuco-Brometea reprezentând o caracteristică a vegetației de pe aceste stîncării. Dintre aceste specii se pot menționa: Achillea collina, Alyssum desertorum, Bromus tectorum, Calamintha acinos, Linaria genistifolia, Poa compresa, Potentilla arenaria.
Activităţi în sit: nu sunt activități antropice. Situl se află în zona de graniță unde nu sunt activități economice sau de altă natură ci numai activități de pază, control și dirijare a traficului de persoane care se desfășoară doar pe căile de intrare și ieșire din România și Republica Moldova.
Evoluţia în timp a elementelor naturale din sit: Încă de la prima descriere floristică a sitului, zona de stâncărie a rămas acoperită de specii saxicole unde s-au dezvoltat bine speciile de crasulacee si tufe de Rosa tomentosa, iar la poalele stâncii vegetația lemnoasă cu Rosa sp., Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rhamnus catharticus.
Contextul socio-economic al zonei: în zonă există o economie predominant agrară, caracterizată prin îmbinarea culturii plantelor cu creşterea animalelor.
O importantă parte a economiei o reprezintă comerțul.
Populaţia zonei este de 5643 persoane
Habitatul 6110* Pajişti rupicole calcifile sau bazifile din Alysso-Sedion albi [Rupicolous calcareous or basophile grasslands of the Alysso-Sedion albi] ocupă aproximativ 1% din suprafața sitului de 10.000 m patrați.
Fitocenozele caracteristice ocupă suprafețe de 1-12 m patrați, discontinue, cu acoperire de 20%-până la 50% din suprafața acestora (6).
Pe suprafețe stâncoase se mai găsesc fitocenoze cu Festuca valesiaca, pe substrat calcaros acoperit cu loess. Printre aceste suprafețe sunt mici vetre cu Artemisia austriaca.