Management eficient în siturile Natura 2000: ROSCI0276 Albești, ROSCI0417 Manoleasa, ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni și ROSCI0234 și rezervația Stânca Ștefănești, județul Botoșani
Proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructurã Mare 2014-2020

HABITAT DE INTERES COMUNITAR

Habitatul 6110* Pajişti rupicole calcifile sau bazifile din Alysso-Sedion albi [Rupicolous calcareous or basophile grasslands of the Alysso-Sedion albi] ocupă aproximativ 1% din suprafața sitului Stânca Ștefănești de 10.000 m patrați.

Fitocenozele caracteristice ocupă suprafețe de 1-12 m patrați, discontinue, cu acoperire de 20%-până la 50% din suprafața acestora.

Pe suprafețe stâncoase se mai găsesc fitocenoze cu Festuca valesiaca, pe substrat calcaros acoperit cu loess. Printre aceste suprafețe sunt mici vetre cu Artemisia austriaca.

 

Habitatul  6110* Pajişti rupicole calcifile sau bazifile din Alysso-Sedion albi [Rupicolous calcareous or basophile grasslands of the Alysso-Sedion albi] este răspândit pe coline în Transilvania, Banat, Oltenia, pe suprafețe relativ restrânse de aproximativ 1–3 ha, și pe dealul Punari, sat Stânca, comuna Ștefănești, județul Botoșani, pe suprafața de 1 ha.

La Stânca Ștefănești situl are un caracter ponto-sarmatic particular, cu o compoziție floristică corespunzătoare clasei Asplenietea rupestris, dar și cu specii xero-calcifile stepice, cu o poziție foarte apropiată de ordinul Festucetalia valesiacae. În această compoziție se menționează specia rară Schiverekia podolica care are limita vestică a arealului în acest sit.

 

Suprafața habitatului este de aproximativ 100 m patrați.

 

Extindere habitat

Pentru habitatul 6110* Pajişti rupicole calcifile sau bazifile din Alysso-Sedion albi [Rupicolous calcareous or basophile grasslands of the Alysso-Sedion albi] un rol determinant îl au substratul calcaros, depozitele de loess și stratul vegetal pe care este intalată vegetația pionieră xerofilă.

Nu sunt condiții de extindere datorită limitării impuse de substratul pe care se dezvoltă acest habitat.

 

Tipurile de comunităţi vegetale – asociaţii

Asociația Asplenio –Schiverechietum situată pe stâncării cu specii din clasele Asplenietea rupestris, alianța Asplenion rutae-murariae și Festuco-Stipion

Asociația Andropogonetum ischaemi instalată pe suprafețe erodate, aflate în pantă.

Asociația Artemisietum austriacae instalată la baza pantei și între cele două asociații situate pe substarat calcaros.

Descrierea asociaţiilor vegetale

Asociația Asplenio –Schiverechietum este o asociație de stâncării, pionieră, cu speciile Asplenium trichomanes, Asplenium ruta-muraria, Sempervivum ruthenicum (codominante) printre care este menționată și specia Schiverechia podolica alături de specii caracteristice clasei Festuco-Brometea (6) ceea ce dă o notă aparte comunităților de stâncării calcaroase din lunca Prutului față de comunitățile calcifile din restul țării.

Din inventarierea actuală, în cadrul acestei asociatii, s-au regăsit speciile: Asplenium ruta muraria, Sedumm maximum, Alyssum saxatile, Sempervivum ruthenicum, Veronica incana, Campanula sibirica, Festuca valesiaca, Melica ciliata, Teucrium chamaedrys, Thymus marschalianus, Achillea collina, Linaria genistifolia, Potentilla arenaria, Scabiosa ochroleuca, Sedum acre, Silene otites. Nu s-a regasit specia Schiverechia podolica, dar a fost identificată pe stâncării sub sediul administrativ al Barajului hidroelectric Stânca Costești.

Asociația Andropogonetum ischaemi se găsește pe pante erodate, pe suprafețe discontinui, cu specia Andropogon ischaemum abundentă și dominantă. Această specie este însoțită de o serie de specii încadrate în ordinul Festucetalia valesiacae.

Din inventarierea actuală, în cadrul acestei asociatii, s-au regăsit speciile: Botriochloa ischaemum, Artemisia austriaca, Salvia nemorosa, Veronica incana, Adonis vernalis, Agropyrum intermedium, Astragalus onobrychis, Campanula sibirica, Centaurea micranthos, Eryngium campestre, Melica ciliata, Sideritis montana, Teucrium chamaedrys, Thymus marschalianus, Achillea collina, Asperula cynanchica, Linaria genistifolia, Potentilla arenaria.

Asociația Artemisietum austriacae se găsește sub formă de vetre între cele două asociații amintite mai sus, unde solul este ușor salinizat.

Din inventarierea actuală, în cadrul acestei asociatii, s-au regăsit speciile: Festuca valesiaca, Artemisia austriaca, Salvia nemorosa, Centaurea mictanthos, Eryngium campestre, Thymus marschalianus, Achillea collina, Asperula cynanchica.

 

Flora de stâncărie cuprinde speciile: Sedum acre, Veronica incana, Artemisia campetris, Papaver dubium, Stachys recta, Crataegus monogyna, Thymus marscahalianus, Asperula cynanchica, Allium paniculatum, Alyssum saxatile, Achillea collina, Euphorbia cyparissias, Medicago falcata, Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Ajuga laxmannii, Bromus squarrosus, Stipa capillata, Potentilla arenaria, Melica ciliata, Linum perenne, Campanula sibirica, Centaurea micranthos, Sempervivum marmoreum, Inula hirta, Geranium divaricatum, Linaria genistifolia, Viola arvensis, Silene otites, Teucrium polium, Galium molugo, Rosa subcolina, Rhamnus catharticus, Cerasus avium, Ligustrum vulgare, Cotoneaster pyrenaicus, Sempervivum ruthenicum, Rosa tomentosa, Sedum maximum, Sedum maximum, Centaurea stoebe, Scabiosa ochroleuca, Centaurea orientalis, Euphorbia esula, Cornus sanguinea, Sideritis montana, Coronilla varia, Astragalus asper, Agropyrum intermedium, Reseda lutea, Vinca herbacea, Hieracium pilosella, Teucrium chamaedrys, Asplenium ruta-muraria. Pe versant și la baza pantei sunt speciile Verbascum lychnitis, Melilotus officinalis, Echinops sphaerocephalus, Echium italicum, Prunus spinosa, Astragalus austriacus, Galium glaucum, Senecio vernalis, Eryngium campetre.